De câte ori...



De câte ori privirea-mi se-nalţă în sus,
Spre bolta albastră a cerului senin;
Mai tare simt dorinţa arzătoare
S-ajung in Ţara păcii, Ţara lui Isus.

De câte ori lumina va deschide o fereastră,
Prin vălul greu de ceaţă, un colţ senin;
Mai bine ştiu cum Domnul în disperarea noastră
Aduce pace şi linişte-n suflet prin harul divin.

De câte ori văd perle sclipitoare
Născute în chin şi adâncuri pătimiri;
Mai bine văd cum Domnul lucrează,
Prin suferinţi tăcute, cununi de străluciri.

De câte ori aud cuvinte încurajatoare
Aduse din gropi şi adâncuri deznădejdi;
Mai bine simt căci Domnul e acolo
Prin durere, cu răspuns la rugăciune.

De câte ori văd un fluture cum zboară,
Din floare în floare, în chipeşul veşmânt;
Ştiu bine că Stăpânul aripile-mi măsoară
Ca trupul meu cu slavă să iasă din mormânt.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Corabia vieții

O zi...

O zi cu Tine...