Olaru Alessandra

M ă "recunosc", căci nu mă pot "cunoaşte" Şi nu-nţeleg, când Mi-eşti necunoscut, Când nu Te văd, m-am cufundat în noapte, Când Te găsesc, găsesc un început. Mă recunosc în leagănul din casă, Mă recunosc şi-n plâns şi-n gângurit, Mă recunosc şi-n cel plecat din casă, Mă recunosc şi-n toate m-am găsit. Dar cine sunt, de unde vin şi unde, Spre ce mă-ndrept, spre ce liman m-avânt? Eu nu cunosc şi nici nu pot pătrunde, Iar truda mea e goană după vânt. Sunt fiul rătăcit ce-a fost departe Fără tată, mamă, soră, frate; Sunt cel ce se pierdu-se fără de moarte, Străin de toţi, străin şi departe. Mă-ntorc acum-napoi şi-mi caut dorul, Te caut iar şi iar mă las găsit. Iar Te cunosc şi-mi recunosc Izvorul, Mă recunosc în Cel ce m-a găsit. Mă recunosc în trecătorul de astăzi Dar sunt flămând de timpul infinit. Nu ştiu ce sunt, dar recunosc în mine Un Dumnezeu ce m-a găsit. Mă recunosc, căci nu mă pot cunoaşte Şi nu-nţel

Acum când această călătorie se apropie de sfârșit, iar voi o începeți pe următoarea, știți că sunteți meniți pentru măreție. Nu va fi ușor și cu siguranță nu va fi rapid. Ar putea să dureze întreaga voastră viață ca să realizați ceea ce sunteți destinați să faceți. Dar fiecare pas vă va aduce mai aproape. Fiecare experiență vă va pregăti pentru următoarea. Fiecare eșec vă va conduce spre succes. O să fiți puși la încercare în moduri care nu vi le puteți imagina. Dar am încrederea că veți izbândi, că vă veți vedea visul împlinindu-se și că veți lăsa un semn, o moștenire în această lume. O zi urmează pe următoarea, sunt vremuri bune și vremuri rele. Vremuri când visele tale stau în așteptare și vremuri în care devin realitate. Vremuri în care te simți singur și vremuri în care simți că dragostea te copleșește. Vremuri în care faci sacrificii și vremuri în care ești copleșit de binecuvântări pentru că ești supus și Dumnezeu este acolo. De fiecare dată când lucrează în tine și